Observator atent al realității imediate, Vintilă Mihăilescu creionează în eseurile sale o imagine sui-generis a societății românești actuale, arătând cum ne raportăm la diferite valori, care sunt noile mentalități și obiceiuri, dar și relația noastră cu propriul trecut și speranțele pentru viitor. Complexele culturale, sărbătorile, dezindustrializarea, muncă, elitele și masele, detoxifierea, homo branshatus sau porcușorul Luță devin puncte de pornire pentru analize spumoase, dar și pentru texte polemice de critică socială.
