Nu poti, avand romanul in mana, sa nu afirmi precum personajul cartii: Matusa, prea repede treci peste tot. Eu vreau detalii, vreau povestea...
Istoria este o poveste, dar atunci cand traiesti in mijlocul faptelor, fiecare individ are povestea lui si sunt atatea istorii cate individualitati.
Cartea Elenei Netcu, Povestea unui legionar descrie destinul legionarului Miron Adascalitei, relatat de catre fiica sa, Mina, nascuta in inchisoare in perioada activarii miscarii legionare in Romania.
Din povestea matusii sale, Igor Stepaniuk este fascinat de destinul celui care a fost in realitate Corneliu Zelea Codreanu. Viziunea este una subiectiva, Mina amintindu-si perfect fraze, cuvinte, dialoguri, intamplari pe care tatal ei le-a trait din momentul cand miscarea legionara a prins viata, pana la moartea comandantului miscarii, Corneliu Zelea Codreanu.
Ca erou ce a trait in mijlocul evenimentelor, Miron Adascalitei traieste drama prabusirii idealului legionar care pledase pentru ridicarea poporului prin credinta. Astfel, persoanejele devin, pe rand, tipuri umane ale caror destine au fost modelate sub influenta regimului politic.
Dincolo de adevarul istoric, cartea vorbeste despre credinta intr-un ideal, despre lupta fiecarui individ pentru a evolua in spiritul propriului crez si despre daramarea iluziilor sub apasarea tragica a politicului.
Pentru ca romanul are la baza studiul temeinic a diverse documente istorice, impresionant este spiritul dramatic al autoarei prin al carei condei prind viata figuri memorabile precum Nicolae Iorga, Armand Calinescu, A.C. Cuza, regle Carol, Iuliu Maniu si altii...
