Dac¿ ¿i s-a întâmplat s¿-¿i g¿se¿ti tihna sau inspira¿ia într-o zi ploioas¿, dac¿ muzica sau arta ¿i-au f¿cut pielea de g¿in¿, dac¿ maiestuozitatea naturii te-a tulburat pân¿ la lacrimi, atunci probabil în¿elegi starea sufleteasc¿ de dulce-amar.

Susan Cain arat¿ cum aceast¿ stare este for¿a t¿cut¿ care ne ajut¿ s¿ transcendem suferin¿a noastr¿ personal¿ ¿i colectiv¿, provocat¿ de o moarte sau de o ruptur¿, de o dependen¿¿ vicioas¿ ori de boal¿. Dac¿ nu ne recunoa¿tem propria suferin¿¿, spune ea, putem sfâr¿i prin a o rev¿rsa asupra altora, prin abuz, domina¿ie sau neglijare. Dar, dac¿ în¿elegem c¿ to¿i oamenii cunosc - sau vor cunoa¿te - pierderea ¿i suferin¿a, ne putem îndrepta unii c¿tre ceilal¿i. Într-o perioad¿ de profund¿ discordie ¿i anxietate personal¿, cartea Dulce-amar ne apropie în moduri profunde ¿i nea¿teptate.